Calea spirituala a coborarii in adancul inimii

cob mintii in inima  ” Inima începu să-i povestească despre Sufletul Lumii. Îi spuse că omul fericit este omul care îl poartă pe Dumnezeu în sine. Şi că fericirea putea fi întâlnită într-un simplu grăunte de nisip din deşert, aşa cum îi spusese Alchimistul. “Pe fiecare om de pe faţa Pământului îl aşteaptă o comoară undeva”, îi spuse inima. Noi,inimile, obişnuim să vorbim puţin despre aceste comori pentru că atunci oamenii nu mai vor să le găsească. Vorbim despre ele numai copiilor. Apoi lăsăm viaţa să-l îndrepte pe fiecare spre destinul său. Dar, din nefericire, puţini urmează drumul care le este trasat, adică drumul Legendei Personale şi al fericirii. Ei cred că lumea este un lucru ameninţător, şi de aceea lumea chiar devine ameninţătoare. Şi atunci noi, inimile, vorbim din ce în ce mai încet, dar nu tăcem niciodată. Şi evităm ca vorbele noastre să fie auzite: nu vrem ca oamenii să sufere pentru că nu şi-au urmat inimile.”  Paolo Coelho – Alchimistul

Acum cativa ani, cand aveam de luat o decizie si nu stiam ce sa fac fiindca eram tulburata si confuza, i-am cerut sfatul unui prieten calugar, care mi-a spus: vezi care e primul gand al inimii. Acest raspuns, in acel moment, in loc sa ma ajute, m-a aruncat si mai adanc in ceata. Atunci mi-am amintit de cartea Alchimistul a lui Coelho, in care personajul principal spunea ca inima este inselatoare. Daca prietenul meu calugar si-ar fi dat seama atunci cat de tulburata eram, ar fi realizat ca nu aveam cum sa ma incred in primul gand al inimii infricosate. Continue reading »

Share on FacebookShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInTweet about this on Twitter