Sub imperiul fricii sau al iubirii?

love,fearToata lumea stie povestea cu drobul de sare care putea sa cada in orice moment. Citind povestea, sesizezi imediat ridicolul, insa de cate ori in viata nu se intampla sa luam decizii proaste sau pripite din cauza fricii si sa nu observam ridicolul situatiei?

Venim in lumea aceasta inzestrati cu multe daruri si plini de iubire. In primii ani ai copilariei iubirea se exprima firesc, prin toti porii si gesturile copilului. Nici urma de frica in paradisul copilariei pana cand incepe procesul “domesticirii” animalutului liber, dupa regulile de tot felul ale societatii. Paradoxal, chiar iubirea sau grija de a-l feri de accidentari ori imbolnaviri poate sa-i pricinuiasca rani si inhibitii cand incepe sa auda tot felul de interdictii sau apostrofari pe tonuri mai mult sau mai putin inducatoare de teama, sau si mai rau – sanctiuni disproportionate fata de gravitatea comportamentului sau. Chiar cei mai apropiati copilului – parintii – pot aduce in inima lui frica in locul iubirii.

Teama de a nu a gresi, de a nu-i supara pe cei dragi din jur, de a nu-i dezamagi, de a nu raspunde asteptarilor si standardelor parintilor, apoi teama de a nu fi respins sau exclus din cercul prietenilor, ulterior teama de singuratate si de a nu fi abandonat de partenerul de cuplu, toate aceste temeri cu care traiesc multi oameni fac ca viata sa fie un continuu stress si o teroare. Nici nu e de mirare ca atat de multi oameni sunt bolnavi de diverse afectiuni, iar un roman din patru sufera de depresie.

Inainte sa ne vindecam propriile rani din copilarie si sa ne cream o relatie sanatoasa cu noi insine, ne indragostim si intram intr-o relatie de cuplu in care unul dintre parteneri iubeste mai mult, iar altul mai putin sau deloc, dar il manipuleaza pe celalalt, iar relatia se desfasoara in mod asemanator cu cea dintre un consumator de droguri si un traficant de droguri si ceea ce credem ca e iubire, de fapt este o dependenta. Teama de a nu fi abandonat, de singuratate, de lipsa de tandrete il face pe dependentul de iubire sa fie posesiv si gelos si sa incerce sa il controleze pe partener. Daca esti pe calea fricii, simti nesiguranta, manie, gelozie, tristete, nevoia de a-l schimba pe partener, pui conditii, ai asteptari si obligatii, adica toate premisele suferintei.

Teama, egoismul si controlul sunt capabile sa mimeze o relatie de iubire. Iubirea, libertatea si generozitatea sunt capabile sa creeze o iubire fara sfarsit.

Cum apare frica sau cum se insinueaza ea in locul iubirii? Si cel mai important, cum o scoatem afara?

Cu dragostea ne nastem pentru ca e intiparita in sufletul nostru de esenta divina, insa odata inceput procesul educarii noastre, incepem sa invatam frica din primele lectii de la parinti, incepem sa ne punem diverse masti si sa jucam diferite roluri pentru a nu ne expune vulnerabilitatea si a ne proteja. Invatam de mici sa ne blocam inimile, oprind revarsarea iubirii.  Frica este de fapt absenta iubirii sau incapacitatea de a simti iubirea. Si fiindca ne inchidem inima ca sa nu suferim, ajungem sa tanjim si sa cautam iubirea in afara noastra, sa o cersim ca niste cersetori, nerealizand ca secretul iubirii este in inima noastra. Conform efectului de bumerang, daruind iubire, ea se va intoarce inapoi la noi. Iubirea exista intotdeauna in interiorul nostru, dar noi nu o mai simtim din cauza cetei care ne invaluie mintea si fiindca ne-am obisnuit sa punem pret numai pe ratiune, pe gandire. Dar mintea este locul unde se insinueaza demonii nostri interiori, pentru ca ea este procesorul care aduna si sintetizeaza informatii de-a lungul vietii si care, din cateva esecuri sau intamplari mai putin fericite poate trage concluzia ca “nu sunt bun de nimic”, “iau numai decizii proaste”, “parca ma urmareste ghinionul sau un blestem” si de la o asemenea autoprogramare negativa, cum sa mai crezi ca ai putea fi iubit de cineva? De aici esti tentat/a sa te indragostesti de prima persoana care pare interesat/a de tine si sa te agati de el/ea ca de un colac de salvare. Daca esti nemultumit/a de tine si neimpacat/a cu darurile cu care te-ai nascut si nu te poti iubi din cauza asta, e un paradox ca poti crede ca altcineva te-ar putea iubi cand tu nu te iubesti! Gandul nemultumirii cu sine vine din mintea noastra, de aceea este necesar sa nu dam crezare mintii si sa invatam sa ascultam inima sau sa oprim gandurile si sa coboram mintea in inima.

Frica de a-ti trai viata intr-o lume unde te simti catapultat, unde nu-ti gasesti identitatea, locul si rostul sau menirea, frica de a nu putea obtine ceva sau de a pierde ceva important, precum si frica de moarte sunt indicii ca nu ai atins agape, sau iubirea mistica, ca sa intelegi ceea ce spune apostolul Ioan in prima sa epistola soborniceasca, si anume ca “in iubire nu este frica, ci iubirea desavarsita alunga frica, pentru ca frica merge alaturi cu pedeapsa, iar cel care se teme nu este desavarsit in iubire”.

Deci frica vine dintr-o lipsa sau dintr-o separare, din faptul ca noi, creatia Creatorului nostru, ne-am indepartat de Creator si nu ne mai simtim parte din el, nu mai stim sa comunicam si sa avem o relatie intima cu el, ne-am pierdut increderea in iubirea sa ocrotitoare si in purtarea sa de grija.

Descoperirea fizicii cuantice ca totul in univers este in conexiune si ca particulele de materie din sisteme diferite interactioneaza ca si cum ar fi conectate prin legaturi invizibile la un intreg vine sa intareasca ideea ca suntem conectati cu Creatorul nostru si este suficient sa intram in inima noastra pentru a ne regasi identitatea pierduta, a comunica cu divinitatea sau Creatorul nostru si a restabili relatia de iubire pierduta, iar frica va disparea in mod firesc.

Incepe prin a te impaca cu tine si a face afirmatii pozitive pentru a-ti restabili iubirea de sine prin care il cinstesti pe Dumnezeu in interiorul tau si in interiorul celor din jur si prin practicarea de ritualuri de iubire si devotiune fata de tine in fiecare actiune pe care o faci pentru orice nevoie a ta.

Aminteste-ti cum priveai lumea cu ochii iubirii atunci cand erai indragostit/a si priveste-o la fel si acum.

Mintea este ca un pamant fertil, dar seamana in ea doar semintele iubirii.

Exerseaza iertarea, care este un act de iubire de sine, remediul ce vindeca mintea si inima. Procesul eliberarii de frica priveste 3 aspecte: adevarul, iertarea si iubirea. Daca toti oamenii ar fi sinceri cu ei insisi, s-ar ierta si s-ar iubi pe ei insisi, imparatia cerurilor ar fi cu adevarat pe pamant.

Iti recomand sa vizionezi si acest video al lui Neale Donald Walsch – Teama, spaima, frica

http://www.youtube.com/watch?v=aO59FvlA9U8

si sa ne impartasesti daca si cum reusesti sa alungi teama si sa te mentii in iubire.

Daca ti-a placut articolul de azi,
te invit sa te abonezi pentru a primi noutatile prin email!

Share on Facebook68Share on Google+0Email this to someoneShare on LinkedIn0Tweet about this on Twitter

One thought on “Sub imperiul fricii sau al iubirii?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *